Urmărind evoluţia presei române din ultimii ani, dezbaterile pe tema profesionalismului sau a lipsei de profesionalism a acesteia, argumentaţia diversă şi de cele ori mai multe ori contradictorie, m-am aflat, nu o dată, în situaţia de a ridica din umeri şi de a mă întreba retoric: La ce bun toate acestea? La urma urmei, ce este acela profesionalism? Un răspuns onorabil ar putea fi obţinut comparând normele expuse în orice manual de jurnalism, cu practicile presei române actuale. O astfel de comparaţie este, în mod evident, devaforabilă jurnalismului actual din România, dacă ar fi să enumer doar câteva din constatările evidenţiate de demersul comparativ: informaţii (adesea) neverificate şi lipsa de credibilitate, implicarea politicului, lipsa de echidistanţă în relatări, titluri care creează aşteptări, nu întotdeauna onorate de de conţinutul textului, lipsa de claritate la nivelul redactării textului şi a ierarhizării informaţiilor în text, erori de machetare, lizibitate scăzută a paginii de ziar, politici editoriale lipsite de coerenţă. Luând în considereare aceste criterii mă plasez, fără urmă de îndoială, de partea celor care afirmă că presa română de azi se află într-o fază de tranziţie prelungită şi se manifestă, în multe cazuri, lipsă de profesionalism.
Mulţi jurnalişti trăiesc cu iluzia că activitatea lor cotidiană se desfăşoară liber, în afara imixtiudinilor de orice fel, că publică ceea ce gândesc, că profesia lor este nobilă, pentru că se află în serviciul cetăţeanului. Pentru a putea trăi confortabil în acestă iluzie, aceştia uită că, de fapt, fac parte dintr-un sistem, în care sunt simpli angajaţi, sistem care-i foloseşte şi îi recompensează atât timp cât respectă regulile jocului. Iluzia este mai mult o consecinţă a faptului că instituţia mass media se constituie într-un sistem profesional şi economic diversificat care "fabrică" un ansamblu de produse mediatice, iar jurnalistul este doar o rotiţă în angrenaj, ceea ce nu-i permite să aibă o viziune de ansamblu asupra întregului. Pe de altă parte este necesară observaţia care se face adesea, din punctul de vedere al pregătirii de specialitate, că instituţiile mass media nu au standarde bine precizate deoarece această profesie care este deschisă atât celor cu studii de specialitate, dar şi oricărui alt absolvent al unui institut de învăţământ superior.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu