Recesiune sau progres?

În ultima perioadă asistăm la un discurs demagogic din partea actualului partid de guvernământ prin vocile etern populiste ale lui Traian Băsescu şi Emil Boc, care sunând din trâmbiţe asemnea unui cor divin anunţă ieşirea din recesiune a economiei româneşti. Însă criza financiară nu s-a terminat în România, aşa cum ei anunţă prin toată media. Liderii naţionali, în aşteptarea alegerilor locale şi parlamentare de anul viitor, au devenit deodată mult mai sensibili la semnalele primite din partea opiniei publice, mărind salariile cu 15% şi pensiile celor din grupa I şi a II-a. Acest fapt, invocat ca ieşire din criză şi nu pomeni pre-electorale vor îngropa România pe o perioadă bine determinată într-o recesiune acută. 

Pe de altă parte la Bruxelles se vântură foarte multe idei legate de bugetul Uniunii Europene. Se invocă o presiune publică, în unele state pentru a se prelua, încă din acest an a fondurilor strucuturale şi de coeziune neflosite pentru finanţarea altor proiecte în statele vulnerabile din zona euro. În acest context România, care ar fi trebuit sa fie beneficiarul a sume colosale de bani din bugetul Uniunii ratează obiectivul strategic pentru care am aderat, şi anume reducerea decalajului istoric şi economic faţă de occident. În urma unei incompetenţe accerbe a locatarilor Palatului Victoria, indiferent de ce culoare politică sunt aceştia, în actualul context al crizei deficitelor, România va rămâne în zona periferică a Uniunii, cu cetăţeni de categoria a II-a, care sunt beneficiarii unei prezumţii de infractori. 

Deşi ar fi trebuit să fim multă vreme, beneficiari ai bugetului net al Uniunii Europene, suntem în situaţia de a avea rate jenante de absorbţie ale fondurilor, menţinerii monitorizării pe justiţie şi ratării obiectivului Schengen. Mai mult decât atât, state pivot ale Uniunii precum Marea Britanie, Germania, Franţa şi Italia, fac din România un actor puţin credibil în politica economică europeană. Şi aceasta datorită unui guvern incompetent, populist şi interesat de accederea în viitorul parlament cu un procentaj mai mare de 15%. Salvarea economiei, intens mediatizată de Traian Băsescu a devenit deodată salvarea Partidului Democrat Liberal.